Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Sever Suciu
Sever Suciu (n. 17 februarie 1924, Gâmbuț, Mureș — d. 2 august 1997, Târnăveni) a fost un sculptor român având arta cu ecouri adânci în sculptura naivă populară. Suciu a avut o carieră neconvențională. A absolvit doar șapte clase primare și a lucrat ca muncitor la Combinatul Chimic Târnăveni până în 1974, dar în perioada 1971-1985 a fost activ în domeniul artistic.
Opera sa cuprinde aproximativ 30-40 de sculpturi din piatră și lemn, precum și lucrări de pictură naivă. Sculpturile sale sunt deosebite și includ titluri precum „Familia psihologului” și „Echilibrul antic”, iar lucrările din lemn sunt comparabile cu statui megalitice, purtând nume precum „Arborele vieții” și „Împăratul Carpaților”. Acestea sunt expuse în foaierul Casei de Cultură „Mihai Eminescu” din Târnăveni.
Suciu era cunoscut pentru modestia și discreția sa. În ciuda lipsei de pregătire formală, a reușit să-și dezvolte un stil unic, influențat de istoria artei și de filozofia personală. Poetul Ioan Alexandru l-a descris ca pe un artist integru și dedicat, iar criticii îl consideră un „Brâncuși al Târnavelor”.
Valentin Marica l-a caracterizat drept un artist care renaște în vis, care transformă lemnul și piatra într-o formă de artă profundă și înțeleaptă. Suciu a fost un „ţăran-filosof”, care, la 50 de ani, a început cu adevărat să se exprime artistic. Lucrările sale sunt considerate unică parte a istoriei culturale a orașului și au fost salvate și expuse datorită eforturilor fostului director al Casei de Cultură, Răzvan Ducan.
Sculptură în lemn: 1979 – Pomul vieții, 1981 – „Împăratul Carpaților” și „Apostolul sărac”, 1983 – „Iov”, 1984 – „Alegorie dacică”, „Regina muzicii”.
Sculptură în piatră: 1984 – 1996 – „Iubirea de unire”, „Echilibru antic”, „Suferința”, „Nașterea filosofilor”.